NICOLAE TESTEMIŢANU – UN NUME DEVENIT RENUME
Constantin Ețco
https://doi.org/10.52556/2587-3873.2021.3(90).19
La 12 aprilie 1990, prin hotărârea Guver- nului Republicii Moldova, Institutului de Stat de Medicină din Chişinău i s-a conferit numele pro- fesorului Nicolae Testemiţanu. Considerăm că, în acest sens, conducerea ţării a luat hotărârea ţinând cont de două argumente forte.
Primul ţinea de meritele colectivului Institu- tului, care în această perioadă împlinea 45 de ani de la inaugurare. Amintim că Institutul de Stat de Medicină din Chişinău a fost fondat în octombrie 1945, prin Hotărârea Guvernului URSS, ce a transferat Institutul numărul 2 din Sankt Petersburg, aflat atunci la Kislovodsk, în capitala Moldovei. Împreună cu circa 700 de studenţi, la Chişinău au sosit şi 134 de profesori. În organizarea şi forma- rea cadrelor, au desfăşurat o activitate deosebită renumiţi profesori universitari: A. Lavrentiev – anato- mist, A. Kramer – biochimist, A. Zubkov – fiziolog, F. Agheicenko – morfopatolog, N. Kuzneţov – histolog, G. Rubaşov, A. Lvov şi F. Golub – chirurgi, N. Kornetov şi N. Starostenko – terapeuţi, V. Stîriovici – pediatru, M. Ghehman – organizator al ocrotirii sănătăţii, N. Nikogosian – igienist, L. Roziener – infecţionist, S. Belinski – microbiolog, Al. Borzov – dermatovenero- log, I. Kurlov – oftalmolog, V. Cekurin – otolaringo- log, N. Molohov – psihiatru, B. Şarapov – neurolog şi alţii. Aceste personalităţi, având deja o mare experienţă pedagogică, din primele zile de activitate au depus efort şi abilităţi pentru a organiza buna funcţionare a catedrelor, a procesului didactic în noua instituţie de învăţământ superior medical din RSS Moldovenească.
